Ceramica traditionala

Ceramica de Baia Mare

Ceramica de Baia Mare imbogateste tezaurul de produse unice al tarii noastre, realizate de cele doua familii bine-cunoscute: familia Bledea si familia Sitar.

Istoria familiilor Bledea si Sitar a inceput cu multi ani in urma, cand mesterii olari au pus in functiune roata olarului pentru a da nastere unor produse autentice, indiferent ca stilul lor este unul glazurat sau patinat.

 

Ceramica de Horezu

Ceramica de Horezu, din zona Olteniei, o ceramica cu adevarat valoroasa si recunoscuta in jurul lumii a intrat in Patrimoniul UNESCO incepand cu anul 2012. Ceramica de Horezu reprezinta una dintre cele mai bine-realizate carti de vizita ale Romaniei, datorita stradaniei si efortului mesterilor olari de a crea piese unice si autentice.

Modelele distincte cu simbolistica aferenta si adanc inradacinata in cultura si traditiile romanesti fac din acest tip de ceramica o semnatura autentica a romanilor.

 

Ceramica de Corund

 

Ceramica de Corund, din zona Transilvaniei, pune la loc de cinste valorile romanesti. Ceramica de Corund este decorata cu modele zoomorfe si vegetale, in nuante de maro, verde si albastru, cu ajutorul unei penite realizate dintr-un corn de vita si o pana de gasca, ori cu un varf metalic, fiecare obiect fiind luat in mana de 66 de ori pentru a aduce noroc celui care il va cumpara.

 

Ceramica de Marginea

Ceramica de Marginea este deja o marca  binecunoscuta in intreaga lume. In Marginea inceputul olaritului este  stabilit de catre istorici in jurul anului 1500. Olaritul a aparut ca o  necesitate a oamenilor de a stoca produsele obtinute. Vasele din lut ars  au contribuit la dezvoltarea societatii primitive prin posibilitatea  stocarii alimentelor si a prepararii acestora. Imaginati-va bucataria  sau camara dumneavoastra fara aceste obiecte cotidiene. Prin natura  amplasarii geografice comuna Marginea este inconjurata de paduri , dispune de un sol argilos si este strabatuta de apa raului Sucevita,  acestea fiind conditii fundamentale pentru acest mestesug in care  lutul, apa si focul formeaza un triunghi magic.

 

Ceramica de Săcel

În localitatea maramureșeană Săcel de pe Valea Izei, într-o gospodărie țărănească tradițională din Maramureș, se confecționează într-un atelier rudimentar, obiecte de ceramică nesmălțuită roșie. Vasele meșterului prezintă caracteristici tehnice și estetice de factură dacică, fiind arse într-un cuptor de tip roman, vechi de circa 300 de ani, care este ultimul din Maramureșul istoric.

Lutul este extras de la o adâncime de 10 m, dintr-un loc numit Drovădeanu, folosindu-se o combinație de lut gras și lut roșu, pasta obținută devenind impermeabilă în urma tratamentelor ulterioare – arderea și lustruirea. Vopseaua folosită este obținută dintr-un pământ colorat natural, pe care meșterul îl pisează cu o lespede de piatră și îl înmoaie în apă (v. M. Dăncuș, 1986).

Ornamentul pictat este format din linii orizontale („în șir”) și vălurite („în zimți”), uneori frântă până la unghi ascuțit, dispuse în partea superioară, la locul de întâlnire a torții, spre gura vasului (v. Janeta Ciocan, 1980).

După ce vasul se taie de pe „crâng” (partea superioară a roții olarului), suprafața exterioară a vasului este frecată cu „bghicașul” (o piatră albă de râu) pentru a-i da luciu și astupa porozitățile. Abia după câteva zile vasele sunt arse în cuptor preț de o zi și o noapte